Dani Oțil a vorbit în exclusivitate pentru Zona Enduro despre experiența trăită la Red Bull Romaniacs 2026, unde a concurat pentru prima dată pe o motocicletă electrică, aliniindu-se la startul clasei eMoto Hobby cu un Stark VARG .
Inițial, cursa trebuia să fie doar „prologul” vacanței sale: câteva ore relaxate pe motocicletă în fiecare zi, timp petrecut alături de prieteni și încă o experiență Romaniacs de savurat. După prima zi de off-road, însă, Dani a simțit gustul luptei pentru podium și a intrat imediat în „race mode”.
În ciuda denumirii, clasa eMoto Hobby nu a fost deloc una lentă. La start s-au aflat piloți de motocross experimentați și rideri cu mai multe participări la Erzbergrodeo. Cei din față l-au tras după ei, iar cei din spate s-au asigurat că nu se poate relaxa nicio clipă.
O experiență mai plăcută decât se aștepta
Dani a venit la Romaniacs fără să pună presiune pe el. Voia să se bucure de eveniment, să petreacă timp cu prietenii și să descopere cum se simte o cursă pe o motocicletă electrică.
„Experiența cu motocicleta electrică a fost mai plăcută decât mă așteptam. Nu mi-am făcut mari speranțe. În primul rând, am vrut să fiu la eveniment, să mă dau câteva ore în fiecare zi și să stau cu prietenii mei, cu cunoscuții mei români și străini. Din toată povestea aceasta a ieșit ceva foarte, foarte fain. Pentru nivelul meu de pregătire și pentru cât mă dau într-un an, eu zic că a fost foarte bine.”
După prima zi, Dani a intrat în „race mode”
Abordarea relaxată s-a schimbat în momentul în care Dani și-a dat seama cât de puternici erau adversarii săi. Când a văzut că se luptă cu piloți care aveau experiență serioasă în motocross și pe la Erzbergrodeo, podiumul a devenit un obiectiv real.
„Inițial, nu m-am gândit să merg foarte tare, pentru că știam că traseul este OK. Nu aveam nimic super-tehnic de făcut și nici locuri în care să împing motocicleta. Dar după prima zi, când am văzut că mă lupt cu niște băieți care s-au clasat la Prologul Erzberg între primii 20, 30 sau 50, am început să mă motivez.
Cei din spate mă împingeau să-i dau, iar cei din față mă trăgeau după ei. Și chiar am mers! Pot spune că am fost de câteva ori chiar la limită, pentru că motocicleta electrică merge foarte, foarte repede și își dorește să meargă repede. Important este să poți ține pasul cu ea și să rămâi în siguranță.”
„Hobby” doar cu numele
Când am menționat că în această clasă s-au aflat rideri experimentați, cu numeroase curse importante la activ, Dani a confirmat că nimeni nu venise doar pentru a mai bifa o participare la Romaniacs, indiferent de naționalitate!
„Cei doi din fața mea erau foarte rapizi. În spatele meu, Mihai de la Brașov trăgea și el “gazul” – accelerația, in termeni populari-enduro . Pe porțiunile drepte, imediat ce Tronaru se lipea de mine, nu mai puteam scăpa de el. Mai era și un neamț cu care am mers mult timp. Dacă nu erau bolovani sau pietre, unde puteam să câștig câteva minute, și era doar drept și șpan, stătea cu fundul în șa și se ducea 50 de metri în fața noastră.
Nu credeam că o să muncesc atât. Am zis că vin să mă plimb și să mă distrez. Nu, frate! Nu mi-am pus nici măcar furtunul sistemului de hidratare în gură, dacă mă crezi. Profitam de faptul că aveam charging point după o oră și nu voiam să iau mâna de pe ghidon. De vreo două ori nici nu mi-am pornit TACS-ul, pentru că acesta se stinge când oprești Stark-ul. Nu puteam să pierd secundele acelea ca să mut mâna și să aștept patru secunde până pornea din nou sistemul. M-au muncit băieții! Acum îmi merit vacanța.”
Experiența nu l-a făcut pe Dani să se îndepărteze de cursele electrice. Dimpotrivă, acesta se gândește deja la următoarea participare la Red Bull Romaniacs și la o categorie chiar mai dificilă.
„Abia aștept să mă întorc la Romaniacs. Probabil se va face o clasă Extreme pentru motociclete electrice, ceva mai pe gustul meu. Vreau să mă înscriu deja de astăzi la această categorie!”
