Sezonul de EnduroCross a debutat în forță sâmbăta trecută la Buzău, adunând un număr impresionant de rideri la start. Deși etapa a fost destinată exclusiv clasei moto, spectacolul nu a lipsit, iar printre cei care s-au remarcat s-a aflat și Vlad Hămbășan, pilot al echipei Master Bike Cluj. Pentru el, această etapă s-a transformat într-un antrenament perfect, dar și într-o adevărată provocare.
Traseul, bine marcat și plin de porțiuni tehnice, a fost pe placul lui Vlad încă de la început.
“Traseul a fost foarte bine marcat și a fost exact pe gustul meu, având multe porțiuni tehnice. Din experiența mea personală, pot spune că a fost o cursă palpitantă. Am plecat la start și, după câteva viraje, am preluat conducerea, hotărât să obțin un rezultat bun, în fața unor rideri cu mai multă experiență în endurocross.”
Totul părea să meargă conform planului, iar după prima oră de cursă, pilotul Master Bike Cluj avea un avantaj considerabil față de urmăritori. Însă, în motorsport, imprevizibilul face parte din joc.
“După prima oră, aveam un avantaj considerabil, dar, brusc, am simțit că roata începe să tragă într-o parte. Uitându-mă în spate, am observat că anvelopa se desprinsese de pe jantă. Cursa mea s-a transformat într-o adevărată luptă pentru a ajunge cât mai departe, știind că motorul meu de antrenament era într-un punct de spectatori. La un moment dat, mousse-ul din roată s-a desprins, iar atunci am realizat că pentru mine cursa ajunge la un final prematur.”
Într-o situație aparent fără soluție, Vlad a fost nevoit să improvizeze rapid. Soluția vine din public și fără frâne!
“Totuși, din fericire, în față am zărit un spectator cu un KTM din 2002, iar, fericit, l-am rugat să mi-l împrumute până îmi rezolv problema. Acesta a fost de acord. Încântat, am urcat pe acel motor ca și cum l-aș fi cunoscut de o viață. Totuși, la o coborâre, am realizat, cu surprindere, că nu aveam frâne… Toată viața mea a trecut prin fața ochilor. În acest timp, am fost depășit de primele două locuri. Am ajuns în punctul unde ar fi trebuit să fie motorul, dar am descoperit că acesta nu era acolo. Am așteptat calm, fără să mă abat de la traseu, pentru ca motorul să fie adus.”
În ciuda tuturor obstacolelor, Vlad nu a renunțat și a reușit să revină puternic în cursă, demonstrând determinare și pasiune pentru acest sport.
“În cele din urmă, am ajuns pe ultima poziție, dar, după ce am primit motorul, am dat tot ce am avut mai bun, având o energie și o determinare de neoprit, reușind să termin pe locul 3 la clasa Pro, la doar câteva minute distanță de primele două locuri. Conform regulamentului, am fost descalificat sau penalizat cu o tură, neavând nimic de contestat.”
Chiar dacă finalul nu a fost cel dorit, experiența trăită la Buzău a fost una memorabilă pentru Vlad Hămbășan, oferindu-i lecții valoroase pentru restul sezonului. Cu o astfel de mentalitate de luptător, cu siguranță vom mai auzi despre el în competițiile viitoare!
