Prima iesire enduro chiar hard enduro din sezonul 2011

Sambata 16 aprilie. Pentru mine s-a deschis sezonul enduro. Trebuia el sa se deschida mai devreme, dar din lipsa de motor am stat in casa. Iesirea asta a fost programata online, chiar de pe site, apoi 2-3 vorbe pe chatul Facebook. Totul stabilit, pe sambata iesire! Luci se impacheteaza din Timisoara si vine spre Dezna.

Plecarea de la mine din curte, directia: Izoi. Din Dezna am trecut prin Slatina, drumul m-a facut sa ajung in sfarsit in treapta 5 a motocicletei, o Honda CR 125. Problemele incep sa apara… intreruperi. Bujie nepotrivita. Ajunsi in celalat captat al Slatinei, o luam frumos in dreapta si urmam calea pana la intrarea in padure. De aici incep urcarile, bolovani, radacini, noroi. Tot tacamul pentru o iesite frumoasa. Cu cat inaintam mai mult in inima padurii, urcarile sunt tot mai grele, ori ca am obosit, ori bolovanii si pomii rasturnati pe sub care trebuia sa te ghemuiesti sa treci iti luau tot avantul si odata ce incetinesti se rupe aderenta. Plecarea de pe loc fiind imposibila, strat de frunze, pamant ud si asta nu era destul, sub pamant bolovani. Urcam pe o portiune mai mult cu pietre si radacini. In cele din urma impingem motoarele pana o iau din loc si trecem iar pe niste urcari si coborari frumoase. In cele din urma ajungem in poiana la Izoi. De acolo pe drum pana la Moneasa si la Tanamera la un suc, moment de respiro.

Urmeaza drumul spre casa. Pe asfalt e plctisitor, o luam iar pe deal. Din Moneasa facem dreapta de la fantana si sus spre Izoi, dupa care Slatina. Aci dam de mai mult noroi. Spre Dezna gazul wide open!! Ajunsi in sat, incerc primul weelie… mai ca am dat in cat walk, am tras prea tare de gaz…m-am speriat tot cracit pe motor… am resuit sa aterizez cu roata din fata nu sa dau cu spatele de asfalt…

Urmatoarea destinatie, o urcare pe care o stia Luci. Catre Laz, in stanga o urcare de toata frumusetea! O ia el primul, eu dupa el si la mijlocul urcarii stop. Lemn rasturnat care aratna la 1m de pamant. Ocolim dar acu mai pleaca daca poti. La mine cauciucul spate este aproape slick si nu am decat sa ma o iau pe langa. Suzuki DRZ Dual Sport de 400 s-a comporata superb pe urcare, cauciucuri noi, alta viata. Aici facem si o pauza. Si eu obosit si motorul. De la ce ture i-am dat, a inceput sa arda pamantul de pe toba, motor si ce a mai sarit pe radiator. Pauza. Acum cu forte proaspete inaintam in padure catre Zugau. Din nou urcari pline cu radacini, copaci rasturnati si la un moment dat: infundarura. 2-3 copaci cazuti peste drum. Nu se puteau ocoli nici in stanga nici in dreapta. Nici sa treci peste ei. Cale intoarsa pana la primul rau. O luam pe el si incercam sa iesim din padure. Pe rau scap si motrul, il puteam tine daca ma fortam putin dar oboseala isi spune cuvantul. Aici constat ca ambreajul sa mai tinea in 2-3 spire din cablu. Prima stragere de maneta: POC! Pauza ambreaj. Ce e bine acu, doar coboram si odata ajunsi la drept pornesc, bag a 2-a si catre casa.

Acasa spal repede motrul si ii dau un pumn de vaselina si spray. Nu mai las sa se intareasca pe el noroiul ca tot eu am de frecat dupa. Ca orice iesire frumoasa, bineinteles ca lipsesc pozele. Ce am reusit sa fac una inainte de spalare.